77378371_438536860123475_1973429767617118208_nPrima asemănare dintre noi.

Amândurora ne plac locurile liniștite.

O întrebasem cum ar arăta o după-amiază de iarnă perfectă, din punctul ei de vedere.

Îmi răspunse că cel mai probabil, ascunzându-se sub pătură, pe canapea, cu laptopul alături, urmărind serialele ei preferate.

Mai ceva ca o pisică mi-o imaginam eu, iar deja începeam să fiu vrăjit de comportamentul și limba pisicească.

Muza: Îmi place mult să lenevesc, pe pat sau pe canapea, cu laptopul alături. Așa mă relaxez eu.

Si cum ar fi dacă tot acest scenariu, s-ar contura undeva într-o cabană la munte..

Șemineul pornit, șosete tricotate, cana de ciocolată caldă în mână, simțindu-i mirosul și aroma fierbinte.. (intervenisem eu).

Muza: Ar fi tot ce aș avea nevoie.

Ahh.. doar de atât ai avea nevoie?? Te-ai oprit când lucrurile începeau să devină tot mai interesante :)

Muza terminase liceul la Sighetu Marmației, un oraș special, aș putea spune eu.

Special făcând aluzie la poziția geografică în care se află, orașul perfect în cazul în care vrei să te ascunzi de lume..

Nimeni n-ar ghici vreodată că te afli acolo.

Sau.. orașul perfect de-o aventură!

Tocmai una precum cea descrisă din scenariul de mai sus.

Doar eu şi ea, pierzându-ne într-un orăşel micuţ.. dimineaţa savurându-ne ritualul cafelei, atât de leneşi pe terasa cafenelei de pe centru.

La amiază, ocolind căldura.. cu o carte clasică în mână, precum Ultimul început, de Radu F. Constantinescu.

Pe seară, părând un cuplu atât de drăguţ şi formal în ritualurile noastre comune, cum ar fi cel de a lua cina împreună la Casa Veche.

Iar seara.. de după ora 12, să se lase cu amor.

Un amor din acela prelung.. precum ai ocazia să te bucuri de el doar într-un orășel micuț și liniștit de la marginea țării.. orășelul pe care ni-l alesesem să ne poarte povestea noastră de iubire.

Iar de după amor, privind-o cum îşi aprinde o ţigară, stând la fereastra cea înaltă din casa cu arhitectură veche, ce avea vederea spre părculeţul din centrul oraşului.

Cămaşa mea îi venea atât de bine peste fesele ei rotunde si vesnic ideale, în felul ei cum stătea rezemată lângă fereastră.

Fumul de ţigară se ridică atât de măiestuos în sus, iar luna.. parcă dinadins o căutase să îi arunce o rază de lumină peste pieptul ei fecioresc.

Aveam ocazia să privesc o artă de cea mai pură calitate, aveam ocazia să privesc o prezenţă divină.

O adiere de vânt îi electrizase pielea de pe sâni, însă tocmai atunci o îmbrăţişasem de la spate.

Serile de vară să se lase cu îmbrăţişări lungi la fereastră.. piele pe piele, băncuţele goale din părculeţ şi sunetele nocturne din depărtare.

** Detaliile despre cartea Ultima Muză le găsești cu un click pe imaginea de mai jos!

78727119_2740254786032992_7838453376923729920_o

P.S. Nu ezita să ne conectăm și pe Instagram!

Dacă ți-a plăcut acest articol, nu ezita să îmi lași un Like paginii de Facebook, pentru a putea rămâne în contact cu viitoarele articole de pe blog!

Comments

comments