Te salut, Talos Darius, si se pare ca cu ajutorul tematicii acestui articol inauguram pentru prima data sectiunea de LEADERSHIP de pe blog.

Toate ideile pe care ti le voi prezenta in articolul de fata sunt experienta pur personala, traita pe propria-mi piele, in cele trei luni de zile din decursul verii in care am lucrat pe podelele de la Starbucks in Anglia.

Eu, absolvent al Facultatii de Psihologie, ma intreb cum de am rezistat atat de mult timp sub conducerea unor asa zisi ‘lideri’ de echipa, care da.. intr-adevar din punct de vedere al cunostintelor locului de munca erau mai buni ca si mine, insa cand vine vorba de ‘calitati de lideri’, zero mai frate..

Pozitia lor era aceea de ‘team leaderi’, insa din pacate se vedea de la o posta distanta ca n-au pus mana pe o carte de leadership pe tot cuprinsul vietilor lor.

Sa vedem despre ce este vorba.

Voi incepe de fiecare data cu, cum imi imaginez eu ca ar fi fost o relatie ideala dintre un team leader (lider de echipa) si un team member (membru de echipa), iar apoi voi continua tot de fiecare data, cu realitatea deloc placuta de care m-am batut pe podelele cafenelei de la Starbucks.

 

In a fi un lider de succes, este vorba in cea mai mare parte de COMUNICARE, atat verbala cat si non-verbala.

Daca pur si simplu ‘arunci’ ordinele membrilor de echipa pe care trebuie sa le indeplineasca, pentru simplu fapt ca tu esti un lider de echipa iar ei sunt doar membri de echipa, fii sigur ca nu te vor respecta pentru lucrul acesta.

In schimb insa daca ii comunici FRUMOS, oricarui membru de echipa ordinele pe care le are de indeplinit, fii sigur ca relatia dintre tine si membrii de echipa se va imbunatati in mod substantial in comparatie cu situatia contrara.

Din pacate, pe cuprinsul celor trei luni de zile in care am muncit pe podelele de la Starbucks, au fost atat de putine momentele in care am fost rugat frumos si mi s-au comunicat intr-un mod acceptabil ordinele pe care le aveam de indeplinit, incat as putea sa enumar aceste momente pe degete.

In cea mai mare parte in schimb, mi s-au aruncat doar ordine pentru simplu fapt ca liderii de echipa se credeau zeii de pe plantatie, iar noi membrii de echipa eram doar muritorii de rand.

 

Intreaga ideea legata de aruncatul ordinelor din partea unui lider echipa catre un membru de echipa, este aceea ca daca liderul de echipa doar arunca ordine in loc sa intrebe frumos, membrul de echipa va trece la indeplinirea ordinelor doar pentru ca este NEVOIT sa faca lucrul acesta.

Pe de cealalta parte in schimb, partea pozitiva, se afla situatia placuta dintre un membru de echipa si un lider de echipa, in care liderul de echipa ii cere membrului intr-un mod FRUMOS si ACCEPTABIL sa indeplineasca oridenele care ii sunt atribuite, iar de aceasta data membrul de echipa va trece la indeplinirea ordinelor nu datorita faptului ca este nevoit sa faca lucrul acesta si ca nu are incotro, ci pentru ca acum are senzatia ca el este acela care ii face o FAVOAREA liderului de echipa!

Dintre 9 lideri sub conducerea carora am lucrat in echipa, doar unul dintre ei stia cum sa iti intre pe sub piele, sa vina cu un zambet larg cat casa la tine iar pe un ton placut si prietenos sau iti transmita: Darius, poti sa faci asta pentru mine te rog?

Erau inca alti doi lideri care chiar daca pentru ei era straina (sau poate doar obositoare) expresia ‘te rog frumos’ de la capatul ordinelor, insa daca tot nu ma rugau frumos, macar imi transmiteau ordinele intr-un mod acceptabil din punct de vedere non-verbal.

Imi transmiteau ordinele intr-un mod acceptabil, ca si cum ar fi lasat totusi o urma de idee ca intr-un final era vorba de alegerea mea in a indeplini acele ordine, si nu erau doar ordine aruncate din scarba pe care ar fi trebuit sa le indeplinesc, fara a avea absolut nici o optiune impotriva lor.

Ceilalti 6 aruncau doar cu ordine de zici ca erau zeii de pe plantatie, ba chiar se si uitau urat la tine intre timp ce iti transmiteau ordinele, sa se asigure ca nu cumva ai ceva de obiectat.

Ba chiar unul dintre lideri exact in momentul in care imi transmitea ordinul pe care il aveam de indeplinit, imi spunea un ‘Multumesc’ atat de ironic si de rapid,  de zici ca acel multumesc ar fi fost pe post de ‘punctul’ care se afla la capatul ordinului.

Imi spunea ‘Multumesc’ atat de rapid incat uneori nici nu apucam sa procesez ce mi-a zis pana la urma, daramite inainte sa apuc sa ii mai si confirm, nu ca daca vreau sau nu sa indeplinesc ordinul respectiv, ci pur si simplu daca stiu cum se face sau nu.

Asta da comunicare.. Anglia cica.. cea mai stralucita tara din lume.

Spus cu alte cuvinte, eram un simplu obiect in ochii multora dintre sefii de echipa (ca lideri nu pot sa le zic), eram un obiect pe care ei il mutau de colo-colo dupa bunul lor plac, fara ca sa ma intrebe si pe mine macar vreodata de.. sanatate!

 

Toata ideea din spatele LEADERSHIPULUI este aceea ca tu ca si lider de echipa trebuie sa il faci pe membrul de echipa SA VREA (DUPA PROPRIA SA VOINTA) sa indeplineasca ordinele pe care i le transmiti!

 

Partea opusa a leadershipului este doar AUTORITATEA in forma ei cea mai pura.

Arunci ordine de parca ai fi un zeu de pe plantatie iar membrii de echipa incep sa iti indeplineasca ordinele nicidecum pentru ca ar gasi vreo placere sau vreo satisfactie in asta, ci pur si simplu pentru ca n-au incotro prin simplu fapt ca tu nu le dai de ales.

 

Cel mai important secret pentru a creea un LOC DE MUNCA PLACUT pentru oricare dintre membrii de echipa, este acela in care tu ii dai membrului de echipa senzatia ca el sau ea este STAPANUL propriei sale munci.

 

Spus cu alte cuvinte, munca lui/ei (membrului de echipa) ii APARTINE!

Lucrul acesta insemnand ca membrii de echipa iti indeplinesc ordinele acum, nu pentru ca nu au incotro decat sa faca lucrul acesta, ci pentru simplu fapt ca ei aleg de buna voie (DIN SIMPLA LOR VOINTA), sa iti indeplineasca ordinele tale.

Iar pentru a lasa aceasta senzatie membrilor de echipa cum ca munca lor le apartine, ca mai apoi ei sa iti indeplineasca ordinele de buna voie, ne intoarcem la ideea numarul unu cand vine vorba de leadership, si anume COMUNICAREA!

 

Nu este vorba despre SUBSTANTA/TIPUL de ordine pe care il dai, ci este vorba despre MANIERA in care transmiti acele ordine.

 

Ton cald si placut, un zambet larg si stralucitor pe propria-ti fata, o atitudine pozitiva iar mai apoi, neaparat, incepand cu urmatoarea expresie: Darius, poti sa faci o favoare pentru mine? Poti sa faci ‘cutare’ lucru pentru mine te rog frumos?

 

Iar in acest fel, pur si simplu membrul de echipa are acum senzatia ca el este cel care ii face o FAVOARE liderului de echipa!

Iar mult mai important de atat, prin faptul ca membrul de echipa are acum senzatia ca detine CONTROLUL asupra ordinelor primite (prin faptul ca este de parere ca el este acela care ALEGE sa ii faca liderului de echipa o favoare), membrul de echipa se simte acum STAPAN peste propria sa munca!

Simte ca munca lui ii APARTINE si ca el este cel care ALEGE sa o faca!

Dupa cum mentionasem anterior, acest gen de relatii intre membrul de echipa si liderul de echipa le-am experimentat atat de rar.. incat as putea spune ca as putea sa enumar pe degete momentele in care pur si simplu am indeplinit ordinele din pura placere si din pasiunea de a lucra intr-o cafenea.

In cea mai mare parte a timpului in schimb, primeam doar ordine aruncate de sus, iar motivul pentru care le indeplineam si nu imi dadeam pur si simplu demisia, era acela ca eu venisem la munca in Anglia cu niste bani imprumutati, iar acum era de datoria mea sa recupar acei bani pentru a avea oportunitatea sa ii inapoiez.

 

Acum ca am vorbit cat de cat la modul cel mai serios despre comunicarea dintre un lider si un membru de echipa, cred ca ar fi cel mai potrivit sa trecem si la actiune.

Sa vedem, care erau, literlamente, COMPORTAMENTELE si ACTIUNILE liderilor de echipa de pe podelele cafenelei Starbucks din Anglia.

 

Daca esti un lider de echipa, in adevaratul sens al cuvantului, dupa parerea mea, trebuie sa depui MUNCA GREA!

Trebuie sa muncesti chiar si mai MULT si mai GREU decat un simplu oricare alt membru de echipa!

 

Pana la urma, cine este mai bine platit, membrul de echipa sau liderul de echipa?

 

De cand pana cand s-a ajuns la concluzia ca un membru de echipa ar trebui sa munceasca mult mai greu si mult mai mult decat un lider de echipa?

Care dintre cei doi este platit mai bine in cele din urma? Din partea caruia se asteapta o seriozitate si o responsabilitate mult mai mare!?

 

Daca esti un LIDER de echipa trebuie sa depui MUNCA GREA, trebuie sa muncesti mult mai MULT si mult mai GREU decat oricare dintre membrii de echipa.

 

LIDERUL DE ECHIPA este precum lupul ALFA, el trebuie sa fie acolo in fruntea haitei conducand-o pe aceasta iar in cazul in care orice pericol se iveste in fata, lupul alfa (liderul de echipa) este cel care trebuie sa muste (sa actioneze) primul!

A fi un lider de echipa nu inseamna nicidecum ca acum ai privilegiul sa mergi sa te asezi pe fotoliul din depozitul din spate, lasand membrii de echipa din fata sa munceasca din greu pentru tine, ‘presupusul lider de echipa’.. intre timp ce tu nu faci nimic altceva decat sa tragi chiulul.

Daca esti un LIDER DE ECHIPA nu inseamna nicidecum ca acum ar trebui sa ai privilegiul sa mergi oricand sa te asezi pe fotoliul din depozitul din spate..

..sa vorbesti la telefon cand iti doresti tu

.. sa iti faci pauza de 50 de minute in loc de 30

..sau in cel mai rau caz posibil, exact cand cafeneaua este ocupata la maximum, in loc sa fii acolo in fata muncind cot la cot cu membrii de echipa, tu te sustragi de la munca, urmand ca sa revii mai apoi cand fluxul de clienti a trecut deja.. si sa le spui membrilor de echipa ca sunt lenesi si ca nu fac nimic altceva decat sa stea, atunci cand cafeneaua este libera.

 

Adeseori mi s-a intamplat sa ma aflu in situatia de a munci din greu fara ca sa mi se ofere oportunitate sa ma asez jos deloc pe cuprinsul celor 8 ore e munca in continuu..

Iar cand mergeam cu sacii de gunoi in spate la pubela, vedeam liderii de echipa cum.. stateau pe fotoliu, mancau, isi verificau telefonul, vorbeau la telefon, isi faceau pauza de 50 de minute in loc de 30 de minute; insa erau in acelasi timp niste curve indeajuns de mari incat ne verificau pauzele noastre de 30 de minute.

Asigurandu-se sa nu cumva sa treaca 1 minut peste cele 30 de minute pentru ca erau aproape gata sa iti mai puna o pauza de 30 de minute neplatite, doar datorita inteligentului motiv ca nu ai fost inapoi gata de lucru exact in cel de-al 30-lea minut in care ti se terminase pauza.

Eu, membru de echipa, daca vrei sa te respect pe tine, lider de echipa, atunci da-mi motive pentru care sa fac lucrul acesta!

Arata-mi ca esti un adevarat lider care conduce haita, intreaga echipa. Arata-mi ca esti un lider in adevaratul sens al cuvantului!

Iar daca tot vorbim despre posturi de conducere, dupa cunostintele mele, adesea locul de conducere al liderului se afla in fata!

Ceea ce inseamna ca tu ca si lider de echipa, ar trebui sa fii intotdeauna pe terenul de lupta (podelele din fata ale cafenelei) si nicidecum pe canapeaua din spate. 

Ar trebui sa fii muncind cot la cot cu membrii echipei de rand, conducandu-i pe acestia si arantandu-le cum se face munca grea prin fapte ci nu prin ordine!

Daca tot te dai un lider de echipa, in adevaratul sens al cuvantului, arata-mi cum muncesti mult mai greu si mult mai mult decat oricare dintre membrii din echipa.

Doar din punct de vedere teoretic, asta presupune pozitia de a fi lider!

A fi lider inseamna a fi cel care sare primul la actiune, inseamna cel care e pregatit de munca inainte ca oricare dintre membrii de echipa sa isi faca aparitia la locul de munca, si in acelasi timp cel care, paraseste, totodata, ultimul locul de munca!

Ehh.. iti mai doresti acum adevarata responsabilitate de a fi un asa zis ‘lider’?

Evident ca nu, tot ceea ce iti doreai tu, presupusule lider de pe podelele cafenelei Starbucks, erau doar orele mult mai bine platite si pozitia de a fi un zeu de pe plantatie.

Cat si privilegiile de a sta in spate pe canapea intre timp ce membrii de echipa muncesc din greu in fata, incercand sa tina cafeneaua in functiune la capacitatea ei maxima.

 

Asadar, intr-un final, nu pot decat sa trag trista concluzie ca exista persoane care ocupa pozitia de ‘lider de echipa’, insa care habar nu au ce inseamna si cu se se mananca, pozitia de a fi un lider, in adevaratul sens al cuvantului.

Iar dupa comportamentul lor verbal si nonverbal, se vede in acelasi timp de la o posta distanta, faptul ca n-au pus mana pe o carte de leadership vreodata in vietile lor.

De ce ar face ei efortul acesta atata timp cat sunt ‘lideri’, crezandu-se zei pe campul de plantatie, traznind cu ordinele care sunt indeplinite de saracii muritori de rand care indeplineau ordinele doar pentru simplu fapt ca nu aveau incotro, in cazul in care isi doreau sa isi pastreze locul de munca!

Asa nu se procedeaza iar in felul acesta cu siguranta ca nu o sa devii vreodata un lider cu adevarat.

Insa concluzia acestui post este una repetata si trista – exista persoane pe pozitia de ‘team leader’, insa acele persoane nu au absolut nici o legatura conceptul de a fi lider.

Insa sa nu incheiem acest articol intr-o nota trista, si de ce nu, sa vedem partea plina a paharului..

Cei care isi doresc cu adevarat sa devina lideri, pot sa extraga cateva idei de AUR de pe cuprinsul acestui articol, pentru a deveni in adevaratul sens al cuvantului, LIDERI!

 

Pana data viitoare, din dorinta de a fi un lider in primul rand pentur mine, iar mai apoi din dorinta de a fi un lider in mediul online si pentru tine, cu mult respect si cu multa stima, Talos Darius!

** Daca ai gasit informatie folositoare pe cuprinsul acestui articol, nu uita sa acorzi un Like paginii de Facebook, pentru a putea ramane in contact cu urmatoarele materiale pline de inspiratie de pe blog.

 

Comments

comments