80458564_2790787374313066_5221334975164448768_oPentru a citi de la început povestea, încearcă mai întâi acest articol – < Întâlnirea > – în cazul în care nu l-ai citit deja.

Sărutul.

Odată trași pe dreapta și cu vederea orașului în fața noastră, îi spuneam că are două variante pentru a ajunge pe bancheta din spate: să vină de bună voie sau să o iau pe sus :))

Protestase ea puțin așa, pentru respectul ei de a fi femeie.

Însă era clar și pentru ea că tot pe bancheta din spate urma să ajungă.

Remarcasem amândoi cât de frumos se vede orașul, apropiindu-mă cu mult interes de geamul de pe partea ei, cu motivul de a privi orașul împreună..

Defapt.. motivul pentru care mă apropiasem de geam, era evident dorința de a mă apropia de ea.

Îi accesasem obrazul drept, de-a dreptul hotărât, cu buzele mele neastâmpărate.

Până să se dezmeticească din șmecheria creată, eram deja așezat cu capul în poala ei, ciudat era faptul că mă simțeam mai confortabil ca oricând.

Zici că piciorul ei stâng, era perfect mulat după forma gâtului meu.

Știți voi.. pernele acelea moi care se mulează perfect după aproape orice formă.

Și uite așa în loc să mă aflu întins pe canapea, mă aflam întins peste picioarele ei elegante.

Așa ar trebuie să se facă psihoterapie!

Canapelele sunt demodate.

Mă ridic, încerc să o sărut, nu mă vrea.

De ce nu mă vrea, mă întrebam eu intrigat?

Stăteam față în față privind-o în ochi pentru 3-4-5 secunde, chiar dacă nici unul din noi nu se mușcase de buze, chimia dintre noi era simțită.. pe nesimțite.

Eram sigur pe propriul instict, știam că e un moment potrivit pentru sărut.

Mă apropiasem încet și sigur.. doar că.. mă respinsese!

Dragă pick-up artistule Style, să te f*t în aripă!

Tu spuneai că dacă o tipă te privește în ochi pentru câteva secunde la rând, e un semn de interes, poți să desfasori sărutul cu multă încredere.

Încredere avusem, doar că nu avusem și sărutul.

Mă întorc eu pentru moment din nou peste picioarele ei calde și confortabile, făcându-mă și mai confortabil decât eram înainte, în semn de protest că nu primisem ceea ce îmi doream.

De data aceasta, mâna ei dreaptă se coborâse pe pietul meu, jucându-se cu mâna mea.. făcând și mai mult în ciuda chimiei și atracției dintre noi doi.

Nu odată își lăsase capul pe spate expunându-și la înaintare gâtul ei în tot farmecul lui, și nu odată degetele mele nu rezistaseră tentației de a-l atinge.

De fiecare dată îmi remarcase să nu mai fac lucrul acesta, și tot de fiecare dată își lăsa capul pe spate din nou.

O mușcasem de sâni printre altele, chiar dacă prin tricou, tot nu se așteptase la așa reacție din partea mea.

Adevărul era că nici încotro nu avea.

Ce era să facă, să proteseze și să se dea jos din mașină.. în ploaie!?

Acțiunea prin care mă ridicasem de pe picioarele ei și mă apropiasem de ea, o făcusem automatizat, poate chiar din instinct.

Mă aflam din nou față în față cu ea, privindu-ne în ochi.. însă și cu o mai mare intensitate.

Îi adusesem aminte de melodia pe care i-o trimisesem acum câteva săptămâni, Breath into me, pronunțând intens, deși în șoaptă, acel vers cheie.

Taste my breath, do you like it?

Din instinct izbucnise sărutul, ea începea să se topească, mie începeau să mi se activeze toți neuronii.. de la mansardă.

Senzual.. și cu mult sentiment. Așa era sărutul ei.

O lăsasem pe ea să i-a inițiativa, testam piața cu alte cuvinte.

Dacă ești deștept, cauți să vezi ce iși dorește, nu îți impui tu propriile maniere.

Încercasem totuși să grăbesc procesul, dar ea își făcea mișcările într-un mod elegant parcă.. arătându-mi ceea ce-și dorea.

Ne-am sincronizat până la urmă undeva mai pe final. Și tot după sărut, o îmbrațisașem din instinct.

Sărutul îl încheiasem eu, aruncându-i peste nas afirmația că.. se cam învață..!

Mă ia cu chestii de genu – Bine, hai.. gata!

Își apără cu ultimele putințe orgoliul ei feminin, atât de drăguț și dezarmat.

Abia se trezise la realitate după primul nostru sărut.

Sărutul tău se gustă bine, cam asta era concluzia pe care o păstrasem eu într-un colț de minte.

Ieșiți acum afară din mașină, rezemându-mă pe colțul din dreapta al capotei, stătea ea în fața mea, în timp ce îi cuprindeam cu brațele mele, brațele ei.

O îmbrățișam atât de elegant, intenționat pentru a crea o stare de siguranță și confort pentru ea.

În momentele acelea cădeau ultimele picături de ploaie, priveam orașul în timp ce tremuram amândoi.. ea de la frig, și eu de la entuziasm.

Urcau mașinile pe Calea Turzii și ne orbeau de fiecare dată cu faza lungă.

În momentele acelea realizam ce încărcătură emoțională și plină de inspirație, putea avea imaginea cu noi doi stând îmbrățișați în fața mașinii.. pe la ora doisprezece dimineața, trași pe dreapta, privind orașul.

Cu siguranță că făcusem gelos orice șofer care urca Feleacul și ne orbea pe noi cu faza lungă.

Mult mai orbitoare era pentru șoferi imaginea noastră, a doi îndrăgostiți ce priveau orașul, târziu în noapte după o ploaie torențială.

** Dacă îți dorești să citești ceva mai mult de pe cuprinsul cărții Ultima Muză, nu ezita să arunci o privire peste detalii, le găsești cu un click pe imaginea de mai jos!

78727119_2740254786032992_7838453376923729920_o

P.S. Nu uita să ne conectăm și pe Instagram!

 

Dacă ți-a plăcut acest articol, nu ezita să acorzi un Like paginii de Facebook, pentru a putea rămâne în contact cu viitoarele articole de pe blog!

Comments

comments